Asistent...

Stau pe scaun ,așteptând următorul pacient.

Priveam mirata in jur.Nu mai fusesem pana atunci la infirmerie, dar vorba aceea "Totul are un inceput".Am oftat usor apoi am batut incet in usa. Aveam o rana foarte putin adanca la umar, insa antrenorul insistase sa merg la infirmerie.

-Da,zic eu și mă ridic de-i deschid fetei.
-Lasă-mă să te ajut.

-Umm..salut!
Am mormait eu pe infundate aruncandu-mi privirea asupra tanarului.
-Hmm..ma asteptam la o doctorita din cate intelesesem.

-Este plecată acum,eu îi țin locul.Deci,ce ai pățit?

-Ehh..un mic accident la ora de biologie cu bisturiul pe care trebuia sa-l folosim pe broaste.. Cum profesoara nu a venit, ne-am facut singuri de cap, pana cand am inceput sa ne facem fiecare diferite "semne". Mai nimic, dar cand profa' a venit in laborator tot a insistat sa vin aici cand vazuse sangele.
Am oftat usor, aruncand o privire usor ironica spre "marele" semn.

-Nu-i nimic...se rezolvă imediat.Apropo,eu sunt Sen.

-Josephina, incantata! Dar poti sa-mi spui simplu, Jo.

-Ok..îți voi spune Jo..
Merg la un dulap,și iau de acolo pansament.
-Îmi dai voie?

-Huh? Desigur.
Aproape uitasem de umar. M-am strambat putin inchizand un ochi.

Îi șterg rana apoi o bandajez.
-Dacă îți dau o lamă,ce faci?Și cu aia te tai?

-Uff...dar nu m-am taiat eu! Un coleg....
Se bosumfla ca un copil, privindul cu coada ochiului.

-Și profa v-a lăsat așa?Eh..la cât de deșteptă este..

-Ufff...nu vreau sa mai vad nici o broasca in viata mea. Daca ai fi vazut cea fost acolo..
Am inceput sa rad usor, ducandu-mi mana la umar, acum pansat.

-Eh..eu care lucrez aici văd în fiecare zi sânge și broaște ,pe care le aduc aici.

-Si nu ti-e scarba? Adica..tot timpul sange...
Incercam sa produc senzatie de dezgust fata de acest subiect. Nu intelesesem niciodata de ce unora le placea sa fie pe post de asistent la infirmerie.

- Nu mă deranjează .. doar lucrez aici de doi ani.